In gradina cu trandafiri

In ultimele saptamani am avut o senzatie ciudata… Ma tot vedeam mica, copil fiind, ba la bunici, ba cu parintii… insa mica si mi se tot punea un nod in gat la gandul cat de repede trece viata asta. Tot felul de amintiri frumoase legate de copilaria mea imi tot apareau in minte si abia azi am inteles de ce…

Urasc telefoanele de dimineata si cele de noaptea tarziu pentru ca suna cu un motiv… si de obicei nu suna a bine. Azi dimineata a sunat tocmai dintr-unul din cele rele… si atunci am facut legatura si cu starea mea de dinainte. Ca sa nu mai zic ca da… se pare ca este unul din anii aceia de cumpana…

Era saraca la pat de ani de zile si nu aveai cum sa nu ti se rupa sufletul cand vedeai o mana de om… Micuta a fost de cand o stiu. De la primele amintiri cu bunica.

Era o placere sa merg la tara pentru ca la bunicii de la Gara era multa verdeata. O alee lunga te ducea pana la casa, o alee ce pe partea stanga era plina de trandafiri (o latime de vreo 3-4 metri si o lungime de vreo 30-40), pe partea dreapta a aleii era tot verdeata si o vie… asa ca pentru struguri, nu era cine stie ce. Casuta? La vremea aceea era frumoasa si ingrijita, erau mai multe incaperi, construite treptat – camera unde dormeau bunicii, si o alta casuta lipita de cea veche unde au stat si ai mei cand s-au casatorit si unde stateau bunicii cand eram mica de tot, si mancam branza de vaci cu zahar si tare-mi mai placea :P Ei bine, intr-o vara imi aduc aminte ca mi s-a pus pata ca vreau sa raman la bunici si ne-am pus noi pe amenajat (eu si fratele meu) casuta aceea. Am pus 2 paturi separate, perdele, tablou mare plin de vederi si fotografii, de toate de toate de parca eram mari arhitecti… dar cand s-a intunecat nu am avut curaj sa dorm acolo doar cu fratele meu pentru ca aveam impresia ca se uita cineva pe geam :D Noroc de bunica ca a venit sa doarma cu noi :P

Tot la bunica la Gara am facut turte prima data (la vreo 5 ani :P ) cand am facut aluat cu apa, faina si cine mai stie ce… si dupa ce am fript vreo 2-3 turte am inceput sa arunc in fratemiu cu aluat, si el dupa mine apoi prin toata curtea.

Ne-am facut un lighean plin de scrijele si ne-am suit in pod si am mancat de ni s-a facut rau si nu am mai coborat degraba.

Si cum asteptam zilele insorite de vara cand mergeam la apa la spalat toalele… era o adevarata placere pentru noi.

Sau cum nu asteptam toamna cand erau de strans cartofii… si vai ce greu ni se mai parea atunci, dar si cat ne placeau cartofii fripti in foc, acolo, pe ogor, cine stie la ce distanta de casa…

Jucam ascunsa intr-o vara si unul din noi s-a ascuns in beci… de nu l-a mai gasit nimeni si doar rasul l-a dat de gol.

Am vazut la bunica sute de materiale si margele si margelute. Broda, facea ii, facea toale de toate felurile….

Dar vreau sa ma opresc asupra gradinii de trandafiri! Nu, nu doar aleea era gradina ei de trandafiri. In fata casei era o impresionanta gradina de trandafiri: de toate felurile, de toate culorile, de toate mirosurile… Tot timpul am avut casa plina de trandafiri. Si era o adevarata placere in serile in care ne zicea buni sa o ajutam sa stranga bobocii pentru ca stiam ca a doua zi ne va lua cu ea. Avea o foarfeca speciala de taiat trandafirii, stiam deja sa le rupem frunzele si petalele uscate si pregateam trandafirii in galeti mari si mergeam a doua zi cu buni la piata. Ce facea pe trandafiri dadea pe mofturile noastre…

Ne-a cumparat palete de tenis si bunicul si cu tata au amenajat un adevarat teren de tenis langa casa unde eram toata ziua.

Si nu am sa uit cum tot timpul le zicea alor mei sa ma dea la gimnastica, sa ajung si eu la televizor. Bunica, nu am ajuns sa fac asa ceva, insa inainte de toate, cred ca cel mai important este ca am ajuns… oameni. Si stiu ca te-ai chinuit in ultimii ani, insa pentru noi tot bunica noastra ai ramas, asa, cum te stiam inainte. Si-ti multumim ca ne-ai dat cel mai bun tata din lume, care a avut grija de tine si te-a ingrijit pana ti-ai dat duhul… A avut grija de tine (impreuna cu mama) ca de un copil, exact asa cum ai facut-o si tu cand a fost el micut.  A fost un exemplu pentru noi si pentru multi alti oameni! Pentru ca mama ramane mama, indiferent de ce se intampla!

Si  gandul ca acum esti acolo unde iti placea cel mai mult: in cea mai frumoasa gradina cu trandafiri, ma linisteste. Acum esti o floare intre flori! Odihneste-te in pace bunica noastra draga!

o-floare-intre-flori

Mi-ar fi placut sa va arat o poza cu gradina cu trandafiri a bunicii, cea care a fost o data… insa nu am…. Poza este luata de aici.


Author: Alexandra Butnari

Pentru voi, pentru el, pentru mine! Pentru cei care stiu sa-si indulceasca viata, prin lucruri simple, dar frumoase, si mai ales gustoase! Pentru fiecare din voi! Cu drag, cu daruire, cu multumire, Alexandra

Share This Post On

Comentarii

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>